noi ne adoram în acele timpuri ea
o coloană infinită de crini
eu o coloană infinită de patimi ne-am intersectat
o coloană infinită de lacrimi
și o broască sărea în jurul nostru
prevestea un fel de agonie a copilului
tu stăteai pe piedestalul de sare
gustai din elixirul rece
care se prelingea pe mâini pe gene
pe ochi