Zilele acestea am călătorit mult
N-am fost departe - ştii că pentru mine
Orice ieşire e o aventură-
A plouat mereu aşa că mi-am luat peştişorul ăi
Am ieşit - el se bucură mult
Cu astfel de prilejuri - se zbenguie, dă din aripioare
De-abia îl țin pe lîngă mine, mă rog… -
Am văzut tot felul de lucruri: flori de cîmp
Aplecîndu-şi căpşoarele sub povara picăturilor
Torenți care rupeau malurile - luturile alunecau, alunecau
Înainte de a se prăbuşi zgomotos -
Ţi-am găsit şi dintele - da, da - dintele lipsă
Era pitit sub o frunză, sclipea
Şi cînd am întins mîna după el
A încercat să mă muşte - am stat de vorbă,
L-am îmblînzit, ne-am împrietenit - se simțea foarte singur -
Am povestit mult despre tine, mi-a spus
Despre vorbele tale nerostite,
Despre relația lui cu limba română
Despre tristețea despărțirilor ,
Am băut cu el un vin - a început cu glumele:
E un tip tare de treabă, un băiat a-ntîia, cu el
Am plecat mai departe - ploua mereu, ți-am spus
La un moment dat clănțănea de frig şi i-am dat haina mea
Eram amîndoi uzi leoarcă - de peşte ce să mai zic?! -
Dar fericiți - am intrat într-un capăt de pădure
Am aprins un foc şi am făcut semnale din fum
Cercuri tremurătoare s-au destrămat pe rînd
Deasupra coroanelor arborilor, deasupra pădurii
Peştişorul a adormit, avea bujori în branhii -
S-a obosit pe cinste: i-a făcut foarte bine aerul curat
L-am privit cum respira uşurel - tresărea cîteodată
Visa…
Eu cu dintele ne-am apucat de-un cîntec
Şi-am tot cîntat, domol, acompaniați de ritmul ploii
Pînă cînd
A început să se-ntunece şi focul s-a stins.
Am trezit peştişorul şi am ieşit iar în cîmp
S-au zărit cîteva scînteieri prin spărturile norilor
Apoi, deodată, s-a-nseninat şi ochiul tău
A apărut mare, rotund, strălucitor, deasupra noastră
Cam atît…
Cam atît pot să-ți spun deocamdată despre
Oportunităşile turistice, despre traseele posibile
Despre fabuloasa viață ascunsă.