agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-22 | [This text should be read in romana] |
Ce ar putea să spună un om când afla că va muri?
Se va mira oare că nu a știut asta încă de la primul strigăt de trezire la lume, Se va indigna de faptul că a fost dus cu vorba... De ce nu i s-a spus, încă din brațele mamei, Că locul acela este locul pe care îl va căuta după mulți ani În aceeași poziție flectată, curbă Cu ochii deschiși și speriați, Cu respirația poticnită. Ce ar putea sa spună un om când afla că va muri? Se va amăgi oare cu percepția vieții ce nu-i aparține dar pe care o așteaptă? Se va vedea pe el, alături de cei pierduți Încă o dată vorbind și adulmecând împreună Mirosul de mâncare proaspăt făcută Și sperând la reîntoarcere Cu ochii deschiși și speriați, Cu respirația gâtuită. Ce ar putea să spună un om când afla că va muri? Că omul trebuie să trăiască pentru azi, nu pentru mâine Și că toate potecile coborâte din pădure Strânse în drumul lui Toate i-au spus câte ceva, toate i-au adus în cale un alt drum Dar el stoinic a mers pe acela ce mergea înainte. Cât poate să plângă un om ? Poate până va înțelege lacrima Pe care a plâns-o la naștere.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy