îmi curg lacrimile
pe brațul crestat de patimi
acolo unde pământul face pace cu cerul
la o palmă depărtare de cruci

pe inima mea de sticlă s-a așezat un fluture
un monarh cu ochii împinși spre cer

un cântec străpunge zenitul
știu că alt loc își împarte începutul
sub năframă cineva bea potirul cu sânge