Căutare...

Mă simt pierdută-n orizont,
Nu reușesc să definesc
Ceea ce vreau; ce îmi doresc;
Mă simt neputincioasă; asemeni unei frunze
Pe apa-nvolburată a unui ocean viclean, ce...
Mă poartă, spre căi nebănuite

Parc-aș aștepta să-mi vină
De undeva de sus: răspunsul la-ntrebarea
Ce nici nu vreau, nici știu s-o pun.
Privind adesea-n gânduri
Mă chinui să-nțeleg
Ce oare voi face eu pe-această lume?
Și cu ce scop, și din a cui poruncă?

Și dacă voi urma o cale,
Căci una tot trebuie s-o port
Va fi ea oare, crucea mea
Mai grea, mai strâmbă; mai ușor...?
Decât a celor ce-am cunoscut.
Voi reuși s-o duc la capăt
Și în final să iscusesc,
Capul sus să-mi țin; să mă mândresc?
Voi încerca...atât eu știu... (e tot ce știu)

Viața se zbate cu atâta veselie
Într-un ocean amar de lacrimi triste,
Ea vrea să-nfrunt orice-o veni
Să sper, să vreau, să lupt mereu
Și să nu uit, dar: niciodată
Mereu să vreau, să-ncerc...să mă găsesc!