de pe mesele pline
s-au înfruptat fără să-și ridice privirea
tăcerea avea loc de dans
cu piruete pe vârfuri

pe parchetul iubirii
substanța între verde și rosu
amintea de graba cu care
s-a trecut de la aperitiv la
cupele sorții
străine și pline

la această ceremonie
nu-mi aduc aminte să fi făcut
invitații

prin salonul de vise
nu se mai poate trece
nici azi de la ospățul
tăcerilor fardate în care
unul și altul au vărsat
îndoiala

la ușa dinspre terasă
un lămâi rezemat de balcon
visează orangerii berlineze
furtuna se joacă și ea
se ridică bariera
cei puțini
obosiți
alunecă peste balustradă

la această ceremonie
nu-mi aduc aminte să fi făcut
invitații