este ora 9 și 18 minute
dimineața miroase a caramel
la radio e muzica unui film vechi
mi-am făcut cafea plus rulat o țigară
visul ultimelor secunde de somn se ține strâns de gâtul meu
iau o pastilă roz

apoi scriu:nici o urmă
mâine se înfășoară grabnic
văzute toate așa
marșurile
vreo întâlnire
configurațiile banale ale vieții
îți vine să crezi