servetelul cade,
pe pleoapele obosite,
sorbind cu nesat
lava neanuntata
a plamanilor
ce au dospit
dorinte…

camera fredoneaza
intruna,
melodie blanda,
mana dansand
in cautarea
timpului…

fara cuvinte,
porti se inchid
inima-mi batand
usor
si tot mai incet
in spatele lor….

intr-un miez de noapte
bratele imi adorm
fara povesti
cu gura intoarsa
spre nicaieri...