1984
14 februarie

nu-mi părăseam țara -
o femeie se juca cu mine dar eu o iubeam
- de asta.
nimic pasional nervii erau întinși role de sîrmă ghimpată
peste cîmpurile oho pline cu fructe ale ispitei.
o iubeam. și ea
îmi trimitea scrisori declarații hypertexte cereri în căsătorie copii deja
pe genunchi și în barbă jucîndu-se iar eu
tremurînd miriapod mii de picioare

eu

nu mai știam
îmi spunea
te iubesc Valentin de ce ești așa? și
nu fi căpcăun ce vrei mai mult de atît escroc mic ce ești?
nu eram un sfînt să nu credeți
și nicio jucărie de pluș împînzind mîinile cu bucurii fine
o etichetă cod bară șut gol bucurii extatice sau
alte chestii din astea
nu
dar nu ma chema Valentin...

și ea

ea nu-și iubea țara era îndrăgostită
de America
de Valentin.
se spune că Valentin plecase acolo scîrbit de Romania
lasînd-o pe ea singură și neconsolată inima fetei se frînse
de dor nu mai credea în dragoste nu mai putea să-și potolească lacrimile. Ce mai...
pînă cînd Nu mai plînge te rog
dar ea nu mai credea

și eu

mă îndoiam
dar continuam să o iubesc să-mi iubesc țara
nu plecam nicăieri rămîneam așa
pe loc
paralizat de iubire și așteptare
mușcînd prin ulucele minții apa ce mă tot grăbea peste mine
semnele ei de dragoste geamanduri
să le înghit
să mă umflu
să plutesc
să pleznesc
și să cred că își va iubi într-un final țara adio America
adio Valentin
să cred că măcar deriva mă va duce odată
acolo
în anul bisect al unei alte vîrste a cosmosului
dar în acea zi
nici mai devreme
nici mai tîrziu.
de Sfîntul Valentin.