Creșteam în tine ca într-un incubator aripile erau un simplu accesoriu unghiile elementul cel mai important voi scurma sub pământ să îmi găsesc locul de unde am venit eu lumina ce se desprinde umbrind soarele

se spune că Dumnezeu există eu zic că are niște mâini nemaipomenite și o bunătate nemăsurată uite încă încă respir și sufletul meu se strecoară asemeni unei șopârle la umbra stâncilor goale la umbra neclintită a timpului noi să ne ținem de mâini să zicem că Dumnezeu are mâini frumoase și să credem asta să zicem că e bun să fim și noi buni să ne jucăm ducem râmele la soare luăm pudra de pe aripile fluturilor stingem luminile și pădurea se foiește în patul ei de lemn cu salteauă relaxa

îmi torn ice tea în pahar e dimineață cum vrei să stau/ fiecare lovitură e o reglare de conturi mai veche plătesc pentru fiecare coastă eu am cu 3 coaste mai mult de-aia par frumoasă sunt modelul lui Ingres imperfect inegal dar lumina dar culoarea dar sufletul e prins acolo în cleiul uleiului în pânza atât de veche
precum mâinile Lui
precum zbaterea noastră


Hai să ne învârtim hai