Pornesc la drum
cu o idee indiferentă.
Răzbat la lumină
Doar în meditații nocturne.
Somnolența mă face răspunzător
Pentru orice idee.
Adevărul și minciuna,
Au început să subziste în mine.
Individul trăiește
Pentru a produce istorie
Și pentru a reînvia mituri.
Din concepte atrofiate,
Libertatea e o iluzie,
Adevărul incoerent.
Iar viața nu duce decât
La descoperirea morții.

Hrana spirituală,
E actul inconștient
De a te salva
De suspiciunile sorții.
Deși venerezi un singur Dumnezeu,
Căuți un singur mister,
Concepi un singur EU,
Nu ai nimic,
Dar totuși știi să ceri:
Ceri mereu dreptul la existență.