am rămas o sală spălată cu un preș jegos
frecată cu pături, podeaua lucește ca un capac de oală

despre măștile clasificate
spun cum se masturbează, zâmbesc, au apetit dimineața
o bucurie mată lipită de toate lucrurile

petele de pe piele, le privesc și gem
un amestec
de naivitate și clor trece prin mine
spațiul e plin de instrumente medicale ruginite
n-a fost niciun război

îmi place golul dintre lucruri, ceea ce poți vedea prin el

infirmiere cu șolduri mari ridică răniți
membrele lor sunt despărțite de corp prin secțiuni oblice

împing prosoape ude în aceste goluri
compresia strivește pieptul, gura rece
infirmitățile se întind pe masă, se dezbracă, vântul le suflă
căldurile țes pânze între urletele dureroase

aburii duc larvele în subconștient
spăl din nou gresia cu-același creier