Cade frunza de pe ram,
Vine toamna, vine iar...
Si privesc in gol pe geam
Tot sorbind dintr-un pahar.

Ce toamna trista si frumoasa,
Ca de iubire, o poveste,
Mi-e parca si mai dor de casa,
O, Doamne cat de dor imi este!

Ce spectacol de culoare!
Cate nuante ruginii,
Ce-mi fosnesc printre picioare
Pe aleile pustii...

Nu gaseai o banca vara,
Sufletul sa ti-l mai tragi,
N-apucai vreuna seara
Dar mi-erau asa de dragi...

Unde-or fi indragostitii?
Or fi fost iubiri de-o vara?
Poate plang, nefericitii
Si sunt singuri asta seara...

Poate s-au casatorit!
Poate toamna le-a adus
Roadele pentru iubit
Si vor fi cu unu-n plus...

Se-aduna recoltele-n noi,
ne facem un fel de bilant,
Se spala pacate cu ploi
Se-aduna zale pe lant.

Frumoasa, prea frumoasa toamna
Nu, chiar nu pot sa te ignor!
Dar habar n-ai tu ce insemna,
Sa-ti fie aramiu si dor!

Fosnind din rochia de-arama,
Ai venit sa-mi razi in nas,
Sa-mi mai pun un an in rama
Din cati or mai fi ramas.

Ma fascineaza toamna, n-o iubesc!
E frumoasa, dar prea trista,
Chiar imi place s-o privesc!
Si-mi mai trec una pe lista...