Sunt trista ,mirata si as vrea sa stiu
Al cui e trupul ce mi-e dat sa-l vad,
Zacand indepartat in ierburi,zi de zi
Cu clipe ce doresc sa-l paraseasca,crezandu-l mort.
Dar eu ,de-aici,simt ca inima-i pulseaza
Chiar daca poate mai incet sau cam pierdut
Si ma intreb adesea daca stie ca viseaza
Sau daca doarme ,singur si nauc.
Iar alteori incerc sa il ating,atent,
Dar cand ajung cu umbra-n dreptul lui
Tresare - tresar si ca-ntr-un zbor dement
Ni se lovesc priviri ranite, amarui...
Ochii ii seamana prea bine cu ai mei,
Nici el nu stie sa iubeasca ce-l iubeste
Ori sa mai fie omul ce-l credeam a fi
Sau ca tot - si el si eu - suntem un singur trup intr-o poveste...