Mereu mi se-ntâmpla-n octombrie
Când ploaia pe geam o ascult:
Mi-e mâhnire de mine, cea de acum,
Mi-e dor de mine, cea de demult.

Mereu pornesti în mine în octombrie
Suflet bântuit de amintiri si naluci:
Pe ce drum trebuie sa mergi?
Pe ce carari ai dori sa apuci?

Mi-e greu, tot mai greu în octombrie,
E toamna, e vânt, e la fel, e târziu:
Ma simt împartita între mine si mine,
Intre ce sunt si ce-as dori sa fiu.

Mereu mi se-ntâmpla-n octombrie
Când ploaia m-atinge dusman:
Mi-e dor de mine, cea de acum,
Mi-e mâhnire de mine, cea de peste un an.