Sarutmana tata! Te-am pierdut.
N-am stiut la vreme cat de mult
Poate sa ma doara lipsa ta,
N-am stiut. Ma iarta, dumneata!

Sarutmana tata! De ce noi
N-am putut sa stingem, amandoi,
Focul rau care-ti ardea in piept
Si te intristase pe nedrept?

Sarutmana tata! Cand mi-ai spus:
- "Fata mea, in viata multe nu-s
Prea usoare griji." - nu te-am crezut,
N-am stiut atunci sa te ascult.

Sarutmana tata! Ti-amintesti
Cand stateai cu mine la povesti?
Despre cate-n stele imi vorbeai,
Eu taceam. Dar nu te suparai.

Sarutmana tata! Prea devreme
A-ndraznit la Dansul sa te cheme
Cel care de toate-i mai presus,
Prea devreme viata ti-a apus.

Sarutmana tata! A ramas
Mama singura acasa. Fara glas,
Umbra ta mai trece prin odai
Amintindu-i, grei, de pasii tai.

Sarutmana tata! Te-asteptam
De Craciun acasa, sa-nchinam
Un pahar cu vin, si pana-n zori
Domnului sa-i fim colindatori.


12 octombrie 2002