Te voi vedea din nou,
dupa atata vreme,
Ne vom imbratisa,
dupa atata vreme,
in cuibul cu pasari mari de fier.
Cotcodacind, pasarea alba va oua
Pasageri emotionati,
cu aer cosmopolit
care vin acasa ca la Mecca.
Voi fi un ou alb
cu valize negre,
care se va sparge in bratale tale
Voi fi aceeasi sub coaja
Poate doar cu galbenusul
mai indragostit
De buzele tale.
Voi fi aceeasi sub emotii si
lacrimi rebele,
Poate mai a ta ca oricand.
Si iata ca , in sfarsit,
Dupa atata visare
Ca una din pasarile uriase
ma va aduce la tine,
Iata ca una ma va primi in pantec,
Pentru a ma naste, acolo,
La picioarele tale.
Pasari albe, uriase,
Calauze contra cost
Ascund fugarii in pantece,
In coaja de ou,
sa-i treaca granita
Inspre celalalt capat
Al singuratatii.