Mã plimb pe o fațã de masã
Un gând ce vine și-a fost;
O muscã agitatã,nervoasã
Pe pata ce apa n-a scos.

Sunt omul ce trece pe-alee
Sãracul de pași cerșetor,
Ce scrie în praf epopee
Slãvind picãtura din nor.

Sunt așchia rãmasã în tine
În piele pãtrund fãrã rost,
Ca poza ce piere mai bine
De silã pozându-te prost.

Sunt linia continuã pe stradã
Tristã cã ploaia m-a șters
O dungã ce nu vrea sã creadã
Cã viața se-nvațã din mers.

Sunt alte imagini ciudate
Tablou refulat de culori;
Sunt pielea ce-mbracã o carte
S-ascundã cuprins de orori.

Eu sunt o parte din toate
Sunt versul ce-acuma privești
Sunt simplu,banal se prea poate
Exist, mã scriu, mã citești.