Locuim amândoi în arena-ntâmplării
Ne-ntrecem în salturi mortale, pe rând,
Balansându-ne viața-ntre semnu-ntrebării
Și-un etcaetera mut, deprimat și bolând.

Marionete cu suflet, pe sârme ghimpate
Dansăm fără gânduri, un dans anodin,
Uitați de iubire, pierduți în păcate
Actori fără replici și fără destin.

Dedesubt nici o plasă n-avem, să ne prindă
Din noi când cădem, călători clandestini
Prin al nouălea cer, către-o spartă oglindă
Furată din stele de hoți cabotini.

Călcăm fără milă cuvintele date
Și-n grabă ne ștergem la ochi de ce-a fost
Corabia noastră-i demult fără șoapte
Plutind în derivă pe mări fără rost.




21 martie 2003