becul arde undeva într-o încăpere odaia e luminată parțial
pe covor sînt desenate frunze lumina nu le aduce la viață
într-un acvariu peștii deschid ritmic buzele și ochii
fac balonașe cu numele nostru scrise în braille
- degetele vorbesc mai apăsat -
în acest decor inima nu poate respira decît prin buric
eu cad de undeva spre nicăieri fac o voltă s-ar spune
să fugim să fugim îmi spune o lumînare pe jumătate
arsă
hai să ieșim în culise ne așteaptă săritura în cerc
paturile cad din picioare cad din cearceafuri albastre
vii și tu cu mîna ta cu ochii tăi virgulă îmi aduci o cireașă
eu îmi doream un studiu de klimt sau măcar o vedere din
mamaia (vara cu hotelul rex în fundal)
pe un sîn îți înflorește un crin pe altul iasomia virgulă eu mai am doar
o viață
să facem schimb zici tu pînă nu arde filamentul
de 60 repet virgulă azi banca naționala are o rată mai bună
îmi spui că ai și tu o rață o crești de mică la țară
e aer mai curat de sus mă privește el deodată mă simt
fiară mă simt roata mare din prater mă simt
galeria lu’ rapid da amenzi la sanepid
deschid niște uși sînt patru care o fi adevărată?
ceva filează meștere…