Zarea-și sfâșie
cămașa de noapte
Orele flutură
limbă de șarpe

Calul albastru
zvâcnește-ntr-un salt
suflete să-ntoarcă
dinspre neant

Sânul tău tresare
la mine în palmă
Cearceaful respiră
ca o mare calmă

Gnomii se ascund
somnoroși în fântână
Când soarele sărută
o geană de lună.