bazaltul se cladeste in coloane de purpura

sosesc intr-o sanie pe care
doar umbra o mai tine de urmele mele

eheeeeei - vor striga -
am mai vazut asemeni chip venind

(dar nu sunt eu si nu pot fi acelasi)

cel care-am fost
s-a departat pe ape
spre Marea cea Mare

pe ape-am plecat

o gheara a iernii mi-a facut drumul cerc
acelasi loc il strabat
infatisarea aceasta
e doar un punct miscator
al trecerii mele

perfectiunea este o culpa -
egal cu sine doar drumul
urmand vestmintele intesate cu alicele ghetii

ei imi canta pe maluri
dar in Marea cea Mare
aflu catarge mai tari
decat sunetul serpuind prin nisipuri

tainic respira
distanta sanilor tai
suspectand la orele mici ale noptii
destinul fugarului
pe acest continent miscator

astfel a fost sa se nasca -
intr-o mie de chipuri odata plecand

nu privi oceanul

un punct deslusit nu aduce intregul

doreste-mi intoarcerea - amnezie totala -

o mie de ani vei trai
pregatindu-mi o casa
din lespezi de roua

priveste
eu vin
cu sangele
inhamat
la
cantecul
pierderii
mele