undeva
in fata bcrului de pe mosilor
nebunul primise un telefon anonim
turbase in disperare,
se auzea un pian in fundal
si scria
cu aratatorul inmuiat intr-o felie de pizza
un numar de bloc, de telefon sau de inmatriculare auto
iesit din uz,
cert e ca scria cifre in prostie pe un caiet
cu foile deja scrise
tiparite
la imprimeria nationala.
cifrele se auzeau clare
in difuzoarele tricolore din intersectii
de care se mirau ca dobitocii
cultii de pe vremea cand tocmai se mecanizasera politistii.
indubitabil el era singurul
dintre impiegati
dintre biznismeni
dintre seilsmeni
care pricepea ca asta e codul
asta e probabil numarul zborului
sau eventual numarul de inmarticulare al bicicletei
sau al oznului
care urmeaza sa-l ia
pe el,
numai pe el
ca un favor facut numai lui
de dumnezeu
sau de dracu
sau de o forta
amestecata
ca in pax magna
sau ca in cutia cu nesquick
in care cauta acum
putin sos.