O sa-mi sapi acum o fantana
intre primul si ultimul pas?
Ce-mi vei spune cu mersul tau
duios descrescut, rupt in doua?
Se incinge nisipul in chemari
si in zbateri, n-ai cum sa-l ingropi
intre mine si celalalt eu ascutit.
Stramba si verde rasare in ruga
de miercuri o Cale Lactee
clopotind pisiceste starea de iarna.
Nu mai poti sa-mi aluneci asa
simplu in dor, scotocind printre taine.
Te intrebi cat de des usa cioplita
in latura mea stanga iti mai poate deschide
scurtaturi productive inspre
dealuri cu vii si pivnite pline?
Sentimentul, iti spun, sentimentul
de aseara se joaca in praf
cu de la sine putere.