Nu dezbrăca de credință
gestul femeii cu mâna pe inima ta,
lasă-l să te sprijine
și să repete cu prozaică îngăduință:
facă-se voia sa.

Așa te-a înrămat în elipticul sine
gol decupat din mulțime,
crinul ei indivizibil.

Cu primul obraz întins promoțional
spre mângâieri anonime
te-a adorat plauzibil,
al doilea, iertând tangențial
te va fi oprind din goană
c-un gest sinucigaș.

Tu îmbracă trecerea ei în icoană
cu întâmplarea pulsului tău pătimaș.

4 iulie 2003


Din volumul "Geometrii singulare",
sept. 2003, editura Pro Transilvania,
București