E vară, e cald și după o ploaie totul se răcorește,
Gândul încet, alintat de răcoare
Adoarme aidoma unui copil desmierdat de cântecul suav al unei mame prea grijulie.
Gândul se lasă ademenit de fantezie
Și se lasă purtat pe aripile diafane ale răcorii
Spre un tărâm de magie și farmec,
Spre strălucirea Egiptului antic.
O lume pierdută în dune de nisip
Se desfășoară într-un tărâm de fantezie
Dar și de mitologie!
Și gândul se plimbă pe aceste meleaguri pline de farmec
Asemenea unui turist dornic să vadă totul dintr-odată.
Culori pastelate îți încântă ochiul
Galben și auriu și portocaliu.
Nisipul și lumea îngropată în el,
Te cheamă spre a descoperi enigma ascunsă cu grijă
De ultimii faraoni ai ultimei dinastii egiptene regale.
Nisipul, căldura, culoarea totul e ca o beție de sensuri.
Gândul îmbătat de ele, decoperă majestoasele piramide.
Mii de ani și sute de secole trecură
Și ele tot în același loc au rămas
Neschimbate de vreme,
Veghind somnul de veci al unui faraon prea îndrăzneț.
Stăpâne eterne ale acestui deșert antic,
Învingând totul pentru eternitate.
Ra e sus de multă vreme
Strălucește puternic din lumea lui veșnică.
Ra stăpân al lumii de dincolo,
Zeu suprem al zeilor din urmă.
Ra veghează deșertul.
Nilul, dulcele Nil, undă de viață,
Încă mai udă deșertul cât poate
Cu apa sa dând deșertului viața.
Adormit de căldură,
Purtat de adiere
Și fascinat de acestă lume antică,
Gândul se întoarce de unde a plecat
O nouă adiere îl trezește la viață,
Și totul a fost doar un vis de vară în stil egiptean
Dar minunat!