Rup din viață ca din pâine,
mușc din zile ca din măr,
poate azi, ori, poate mâine
voi ajunge la cotor…

Mă descos pe dinăuntru,
mă învârt ca-ntr-un ghioc,
îmi citesc păgân destinul,
poate aflu de noroc.

Mă îngân cu zori-de-ziuă
și mă coc în miez de foc,
ard târziul fără noimă
și mă duc după soroc.

Mă culeg din praf de stele
și mă-ncing cu brâu de soc,
îmi port clipele inele,
să le pot opri în loc.

Rup din viață ca din pâine,
mușc din zile ca din măr,
poate azi, ori, poate mâine
voi ajunge la cotor…