Ne jucăm de–a copacii.
Eu am ceva muguri,
El are o infinitate de frunze.
Eu mă dezbrac de verde,
El mă îmbracă in alb.
Pariem împreună.
Eu pierd câte un an,
El câstigă de obicei veacuri.
Suntem in contratimp
Eu îl întreb dacă mă cunoaște,
El îmi răspunde că nu suferă de amnezie.

Și căt mi-aș fi dorit să mă uiteeeeeeeeeeee!