Ar fi cazul să-mi răsfrâng alergarea
peste alte indicatoare stradale, peste borne
cu alte înscrisuri
Nu vezi câte punți mi se lasă pe umeri, câte-mi flutură
în preajmă, agățate de turnuri?
Mi-am pregătit cum se cuvine unealta,
mi-am sumes mânecile
voi trudi din zori până seara
să întorc fața hainei purtată prea des, fără milă
Ce mai guler de blană, ce mai găici, ce manșete-i voi pune,
Asteaptă să vezi!

Respir greu, arsura din stern taie rană
Caut remediul în livada cu meri
singură–n noaptea senină
cu ochii lipiți de nebuloasa Rosetta
Greșesc, știu, pasul meu poticnit calcă prea ușor pe de lături
Mâinile-mi însăilează, nepricepute, reverul stâng întors către dreapta
Dar stai lângă mine o vreme, mângâie-mi părul
Și coase-mi TU, învățătorule, nasturi noi la palton!