niciodată încă ianuarie nu a știut să trișeze
să ningă așa de alb și de cald
de parcă soarele mi s-ar fi rostogolit prin vene
doar atât cât să mângâie
un zid chinezesc
ruinat

și cum să adorm într-o noapte ca asta
când textele sacre se scriu pe fulgi
când pot respira uniform cu plămânii cerului
toate riturile mesianice
prin care mă chemi
și mă alungi


16.01.04