Arata-mi chipul plin de frumusete
si sterge umbra cu o raza de lumina,
povestile uitate-n aburii ce dau tristete,
pe margine de vai tacerea ne-o domina.

Arata-mi jalea bucuriei absolute
si aduna in desert durerea dusa,
ce rascoleste norii ce nu vor s-asculte,
cand forta de acorduri pe strune e adusa.

Arata-mi revolutia planetei mute
si-nvata-ma cuvantul sa-l astern,
pe-acoperisul lumii cu cai necunoscute,
ce-ascund ochii uitarii si spiritul matern.

Arata-mi cautarea pe plaje infinite,
atinsa doar de valuri fara sete,
cu gloria lipsita de fapte sprijinite,
intinde peste spini un plai de violete.