In intuneric fara lumina de far,
raspantiile de drumuri ce par,
fara semne, consensuri firesti
imprastie dezastrele omenesti.

Pe langa drumul nostru nuptial,
uitate-n universalul vis spatial,
dorm acum frunzele si floarea,
care pareau ca ne vor fi cararea.

Drumurile cu torente fara mila,
au deseori iubirea pusa in idila,
in refrene care poti sa le asculti,
ode pregatite pentru cei desculti.

Cai incalcite cu faruri luminate
au palatele cu obloanele lasate,
daca nu ai ghid, sa le ocolesti,
altfel te pierzi sigur; nu razbesti.

Drumuri ninse parca-s o strada,
cu o fanfara si o falnica parada,
analfabeti cu avere si minciuni,
genii adunate la casa de nebuni.