Vreau ÃŽngerul meu acum sa-mi fie-aproape,
Sa stea in dreapta mea si sa-mi vorbească-n șoapte.
Vreau adierea lui s-o simt la pieptul meu…
Sa fim iar noi, as vrea sa fim mereu.


Acum obraji-mi sunt încununați de lacrimi de durere,
Inima si sufletul zac intr-o tăcere
Căci ele nu știu ce s-a întâmplat
Si mă întreabă daca am aflat.

In zadar încerc sa le conving : « poate am fost naiva »
Ele nu vor si încearcă sa mă tina captiva
Intr-o « lume » care este doar a lor,
Un paradis de care mi-e tare dor.


A trecut o clipa, doua, au trecut zile si poate-or sa mai treacă,
Inima si sufletul nu mă vor lasă insa niciodată
Sa nu mai cred in dragoste adevărata
Sa sting aștrii si fericirea noastră.

ÃŽngeraÈ™, vei avea tot timpul aripi ca sa zbori spre mine !
Si daca nu poți voi zbura eu, pe un inorog, spre tine.
Eu te-am iubit, te iubesc si te voi iubi mereu
Vei fi tot timpul in inimioara si suflețelul meu.