Sangele
prefacut in nori
a imbracat cerul fiintei mele
tunetele si fulgerele durerii
vantul batea a furtuna
primii picuri de purpura
cazand strigau oglinda
sa priveasca
potopul de-nsangerare.

Ca niste ghetari
plutind pe Marea Nordului
bucati de carne
faceau cale-ntoarsa
ajutate de sange sa se-alipeasca
pamantului din care fusesera luate
un ochi alerga sa prinda ultimul val
de globule rosii
ce se mai zarea doar un pic in departare
inima
vas naufragiat
coral
sfaramat
de neudare.

Un paianjen
se catara trist
spre causul de os al ochiului
poarta de intrare
in iadul privirilor
ranjet victorios
al craniului ce se dezvelise
de toata carnea
luata pe brate de valurile de sange
nervi optici nu isi mai gaseau
stapanii alergand speriati
de atata arsita
jumatate de creier se prelingea usor
spre osul coccis jumatate
incercand sa ocupe ce mai ramasese
din cutia craniana de zestre.

Cazand
albul oaselor
a sorbit
ultima picatura
din mine.