Goale de sens, impasibile, moarte,
Oglinzi de oțel, de cristal ori de ape
Reflecțiile voastre-s umbre abstracte
Ori aparențe-nșelătoare de fadă realitate?

Tot timpul la fel, impasibile, sterpe,
Oglinzi fără chip, a uitării ferestre,
Putea-veți voi oare preț de-o clipă pătrunde
Dincolo de carne, de oase, de sânge?

Vedea-voi oare odată în al vostru-adânc
Imaginea adevărată a propriului meu gând?
Afla-mă-voi vreodată în ale voastre ape
Așa cum mă văd alții, cu vini și cu păcate...?