“Pe lângă garduiri s-a zvântat pământul
Si ies gândacii-Domnului de zid
Ferestrele amorțite se deschid
Să înntre-n casă soarele și vântul”
G Topârceanu,


TE DESFASOARA IN SPENDOARE


Ramuri albe-n dimineață
Presuratus-au pe cale
Apele mai cu viață
Coboară din deal la vale

Peste crânguri mii de muze
Inalță a lor cântare
Lângă tei sărut de buze
Strigă lumii deșteptare

Curcubee-n cercul sferic
Inflorit-au peste nori
Revârsând lumii feeric
Preamărindu-se-n culori

Spre-nălțimile albastre
Tot urcând pe sfânta scară
Zânele cu flori curate
Se zâresc că umblă iară

Cu ulcioarele de aur
Ne-ncetat apa o cară
Preamărind al lumii faur
Ce trimite primăvară

Primăvară minunată
Anotimp al reânvierii
Cânt de bucium dă îndată
Când e asfințitul serii

Desfășoară-te in splendoare
In clar de lună și în cânt
In iarbă-n cânturi și în floare
In coborârea-ți pe pământ