Vreau să înțeleg un dram din tot ce mi se-ntâmplă
Și, pentru o clipă să găsesc că toate-și au un rost
Gânduri de mult pierdute, apar, dispar mă dor sau mă incită
Aștept secunda-n care trist, voi râde, de ce-a fost...

Vreau viața să-și inhibe ironia, și să dispară-ncetul cu încetul
Toate nevoile ce-mi strică echilibrul fals...
Vreau să ajung să-ți descifrez din nou privirea...
Un pas greșit să fac, și să fiu scos din „dans”...

Nu caut plăcere de-o secundă, într-un amurg de mult prefigurat...
Ci vreau, când timpul nostru trece
Să fiu departe dus, departe-nchis, departe aruncat...
Ieșim din nou din toamnă... totu-i rece...
Intrăm din nou pe-o ușă, ce-ascunde-alt vis pătat...

***

Pentr-o secundă, am rămas cu mine
Iar mintea mi-a ajuns mai sus de nori
Cu Dumnezeul meu, totul răul va fi bine
Vreau să-nțeleg de unde-atâți fiori!?!