1

Erau demult crapaturi de parchet
ce cochetau cu ridurile statuilor de pe faleza.
Erau strazi care flirtau cu liniile din palme ale magilor de bronz
si
guri de canalizari
dezvirginand de pe amintiri cheagurile de sange.

Erau intentii de materie
dand probe pentru filmul vietii,
lumini regizate in diafilme,
pelicule din retinele de azbest ale polilor universului,
ploi de fotoni ascunse in adaposturi nucleare,
multi-latitudini alternand ecuatoare gonflabile,
sisteme solare de limuzine si Mall-uri
si gauri negre facand respiratie gura la gura vidului.

Erau ierni in care oamenii de zapada nu ieseau
iar copiii faceau cezariana zapezii,
Tu.

2

O, acuta senzatie de alb,
mineriada acvatica a gandului
arsa-n huilele gurii!
Senzatia orizontului turnat in spoilere
pentru drumurile de viteza,

Erau candva masini de curse
pe a caror frane kilometri isi ridicasera chilii,
erau piste pe axele planetelor
de-a lungul carora atomi de real se intreceau
spre linia basmului
tinerete fara batranete si viata fara de moarte.

Si mai eram
eu -
punctul de intersectie dintre timp si spatiu -
perechea de tample congruenta cu sandaua lui Marc Aureliu;

3

eram
noi

odata cu anii ce-si pieptanau
oglinzile in plete.