s-a întâmplat să nu-mi recunosc
moștenirea ce ar fi trebuit să o port
oriunde în astă lume
făcând față deziluziei
în urma neîndemânării
cu care naiv printre mituri
bâjbâiam încercând
să salvez o eroare

acum întruparea trecutului
îmi poate oferi la discreție
tot ceea ce eu pot refuza
iar libertatea de a mă ști
trebuie să-mi fie suficientă
pentru că am totul de-a gata

mai rămâne să mă irosesc
într-un spațiu inexistent
reluând vechea eroare
sau pot scurma
în propriul mormânt
pentru a mă regăsi
în duetul cu pânza freatică
într-o revelare
a propriei mele deveniri