aceea era o lume in care zapezile plingeau de doua ori
flasnetarul cinta pe scena unei opere cunoscute
paiata ne servea cu alune intrebind mereu mai doriti ceva
in oglinda fermecata imaginea era adevarata nu mai luam pastile
ma jucam cu denumirile lor complicate si intrebam
mai avem nevoie de cuvintul asta imi spuneai ca nu putin suparata
(eu intrebam doar ca sa te vad incruntindu-te )
apareau pe rind nume scrise demult demult
aprindeau lumina in fata usii ne zimbeau si se imbracau casual
duceau gunoiul spalau vase incercau sa si gateasca
multumeam des asa cum se cuvenea de fapt
nimeni nu da ceva pe gratis in zilele astea nebune
in dimineata aceea se nascuse un minz obisnuit
intr-un grajd obisnuit dintr-o iapa la fel de obisnuita
trebuia sa plecam in cautarea lui sa ii soptim ceva la ureche
apoi sa ne retragem emotionati
uite uite am avut dreptate asa-i ca am avut dreptate
in secunda aceea soarele si-a amintit ceva lipsit de importanta
cum sunt rasaritul la ore fixe hranitul porumbeilor
cafeaua sau privitul pe geam dimineata devreme

in lumea asta zapezile pling o singura data
bulevardele au nume si numere
flasneta asteapta licitatia de miercuri
asezat linga usa unui magazin batrinul
ne cauta zilnic privirea