duc in mine multe vieti trecute
ma recunosc doar din priviri si vorbe

am rugat lucrurile sa ma lase in pace

in bucatarie mirosuri de verbina
in camera culori de verde

am obosit deslusind trecutul
din orele popasului nostru
pe care mi-l incatusai pe glezna,
familiar,
banal

linistea ca o perdea tremuranda
se strecoara doar in tastatura afurisit de alba,
ar trebui sa scuturi literele politicii cotidiene
din ziarul pe care-l citesti
pana cand o sa mesteci samburii sentimentelor
pana cand o sa intrebi ceva filozofic
de unde vii
incotro mergi
de ce eu sunt eu

sa renunti la renuntare
sa te plimbi intre hotare rationale
sa-ti schimbi ochelarii
si sa formezi un desen mai precis
cu timpul tau