acel pom gol din noi va face fructe
luat cu rădăcină replantat
desprinși vom fi din tot ce-am făcut parte
simțind tot mai profund și tot mai parfumat

când cerul ni se va lăsa pe spate
iar munții se vor coborî-n câmpii
când în cenușă nu se vor mai zbate
neliniști-vârcolaci de zâmbet de copii

când glaucomul psihic va ajunge
în punctul mort iar scara va fi jos
și vom urca pe treptele de sânge
vom suspina că ne-am luat sufletul pe dos