îmi amintesc morții,
mă regăsesc în ei,
la fel de mort, la fel de gol.
cuvintele se pierd undeva în spate
și tot acolo sunt eu așteptând.

îmi amintesc cuvinte, momente,
și nu recunosc nimic.
e ca și cum aș fi împlântat cuțite;
a te uita în ochii celuilalt...
dar a nu te vedea.

no reflexion.
just doubts.

am uitat țigara aprinsă între buze,
uitându’mă nemișcat la
asfalt ud.
atât de dureros,
atât de acum, de ascuțit.

nu, nu mai vreau să te găsesc,
nu mai pot să te aud,
vreau să uit.
atât. să uit tot, dac'aș putea.
i watched you change, dismembered, in me.

nu, nu mai vreau să te găsesc,
"atâta cât sunt" spuneai,
atât cât a mai rămas.

noaptea e mai adâncă
decât a fost vreodată.