într-o încercare de a evada din irealitate
mi-am îmbrăcat azi giulgiul de sub piele
am numărat toate secundele de împrumut
și am împletit limbile pendulului imaginar

într-o cameră cu vedere cineva încă visează
spațiul este inutil și dureros în lipsa înălțimilor
iar noi ne naștem relativi în fiecare dimineață
într-o zi îmi va spune de ce

aștept acea zi pentru a-l recunoaște