Dragostea mea, briză fugitivă
Pe o traiectorie, bizară, fictivă,
Te gîndesc mereu,raza mea de cerc,
Formă uniformă, închistată-n melc.

Dragostea mea este zborul centrifug
Dintr-o rezburare-a aripei din fulg,
Este adînc și tragic , dorul spre ceva
Ce se ține tainic după umbra ta.

Dragostea mea este gustul linear
Ce-mi rănește rîsul perpendicular
Pe ovala si prea moalea oglindă
A copilăriei, atîrnate-n tindă.

Dragostea aceasta nu este normala,
Între timpi, crepusculi,rebilaterală,
Ca o geometrie euclidiană
Metaforic plînsă-n briza de cerneală.

Dragostea mea este drumul către mîine
Călător de astăzi înspre ieri, prin tine,
E o amintire ce va fi trăită
Ce-ar fi fost iubită de-ar fi fost,'mplinită.

Dragostea e zborul dintre emisfere
Între două linii, cute-ntre sprîncene,
Dragostea mea este azi doar o mirare
Ca o cruce neagră, scrisă-n calendare