m-au muscat de toate capitalele corpului
curgea ploaia galbena peste insi cu Alzheimer
animalele orbecaiau
sepultura
sepultura
umblam cu ziua de ieri mototolita in buzunar
si nimic pe sub paltonul de otel
eu submarinul gol
dimineata mancam doua-trei cuvinte
iar seara beam un sac de priviri putrezite
ganditorii spanzurati de finalitate
mi-au fost muze in cele ce au urmat
am adunat apoi sticlele de pe orizont
si am impartit maini de ajutor
si picioare in ficatul indoielilor
visele se cuibaresc acum in colt
holograme de 32 de biti
si tot atatea batai de inima
pana ce incepe din nou viata
cu moartea ei lenta
legata de
gat