unde sunt aripile mele
motorașele sufletului lăsat să zboare înspre Luni,
aripile icarului visător
unde sunt Iluziile, aceste arme ale tinereții noastre?
aceste scuturi ale copilului din noi?
trebuie intentat un proces de culpabilizare a Maturității
aceasta doamnă a tâlharilor, a lumii interlope din noi
aceasta furăcioasă de vise, de spații ulterioare fiintei noastre reale

croșetez resemnat firele de lumină rămase
și umbrele tot mai mari din camera goala a vârstei mele
din inima cenușie
din ochiul fără iris
apun...