Liniștea curge prin țevile caloriferelor,
Cu clipocitul de sunete mute își face igiena,
Ca o piscină jucându-se cu muzica sferelor
Mă zgârie adulmecând leșul zilei ca hiena.

Lumina se scurge printre interstiții îi om
Tăind umbra în fâșii atârnate pe sârma unui rid,
Întunericul întreabă speriat vitraliile unui dom
Despre posibile invazii ale luminii erupte din gând torid.

Frământarea curge din venele tăiate,
Neliniștea de inculpat înoată pe râuri de sânge
Spre malul cu trestii cu înfățișări de animale împăiate,
Se filtrează într-un om bolnav de nervi ce-n imaginații morbide o vampă în brațe
strânge.

Iluzia se scurge prin simțuri inundate,
Cu subiective păreri ridică axiome pe umerii minciunii
Ce se cocoșează de greutăți de neadevăr între omoplați sudate,
Simulacre ung cu balsam de iluzii vii corpul mortăciunii.