Ea…
…cu parul ei negru precum noptile fara luna ale Bosforului...
...ochii ei de caprioara zvelta tineau ascunsi în ei un petec de cer oglindit în lacurile muntilor alintate de boarea racoroasa a padurilor de pin...
...fruntea ei sidefie ascundea laolalta tristeti si bucurii nebanuite iar când zâmbea, toate curcubeele ploilor paleau stins...
...nasul ei mic si zvelt taia parca, zefirul cald al diminetilor balcanice, îmbibate cu parfumul maslinilor copti parca numai pentru a dezmierda narile ei fine precum catifeaua Babilonului...
...obrajii ei, de-i priveai îti aduceau aminte de merele dulci ale copilariei pierdute dedemult în livezile bunicii…
…taciunii aprinsi ai buzelor ei carnoase din care puteai culege toate capsunile si ciresele lui Mai…
...gâtul ei de semiramida, sculptat în chiparos de indii, era facut parca numai pentru a purta perlele negre ale Marii Rosii, culese de sclavii coloniali ale timpurilor demult apuse...
...trupul ei de sirena zvapaiata, trimitea la loc pentru înca o suta de ani, pe fundul marii Ionice amforele Greciei decadente, le facea sa paleasca de rusinea imperfectiunii lor...
...mâinile ei, doua toteme etrusce de fildes straveziu, slefuite în pudra de platina, facute pentru a fi venerate, pentru a fi tinute tot timpul în causul palmelor unui barbat...
...sânii ei aminteau necuminti, razvratiti, sangvinitatea întregii ginte latine de parte femeiasca si trezeau în barbat simtiri neanderthaliene...
…glezna ei, sarutata si slefuita parca de sarea amara a tuturor oceanelor pamântului, ascundea umbre semi-adânci si neclare în ridicatura pasului…
Ea…tu…intangibile si totuna…