își piaptănă în fiecare zi
coada stufoasă
și-o pune pe bigudiuri
și-o pulverizează cu sifon
și-o aruncă cu dibăcie peste umar
ca pe-un fular haute couture
și merge la terasa din parc
ocolind gropile și mucurile de țigară
stinse-n ochi lucioși de băltoacă
el nu e un oarecare
clochard de cartier
cu ghearele netocite
și gura puturoasă
el e un dandy
elegant
frivol
personaj nelipsit
al coșmarurilor de zile mari
el a bântuit numeroase domnișoare talentate
fete bătrâne
văduve celebre
cum ar bântui niște castele părăsite
le-a gâdilat glezna și orgoliul
le-a urcat pe mese
le-a lipit de pereți
le-a făcut să călărească balustrade lustruite
le-a căzut pe umeri în coridoare obscure
le-a strâns de gât ca șarpele boa
le-a făcut pălării și le-a înghițit
le-a încolțit flămând și sălbatic
cu-aceiași incisivi cu care-a
ros volume întregi din enciclopedia brockhaus
cu tot cu coperțile lor groase de piele
zestrea iubitei lui de pe vremuri
cu care-a călătorit prin lume
a băut cafea și-a mirosit narcise
la café de flore de pe saint-german-des-prés